Psiholog Angela Groza

Agresivitatea și stilurile de comunicare la preadolescenți

WhatsApp Image 2021 09 15 at 11.15.28 5
GROZA Angela
Doctor în psihologie, conferențiar universitar Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” Chișinău

Rezumat

Agresivitatea și stilurile de comunicare la preadolescenți

Comunicarea este un atribut esențial al grupului uman, dar în special pentru preadolescenți, care în această perioadă de dezvoltare au drept activitate dominantă comunicarea cu semenii. Agresivitatea la preadolescenți constituie una dintre problemele esențiale abordate atât de profesori, cât și de părinți, de aceea această temă de interes major merită o abordare complexă și o analiză profundă. În prezentul studiu examinăm agresivitatea și stilurile de comunicare la preadolescenți. Eșantionul cercetării a fost format din 90 de elevi de vârsta preadolescentă, elevi ai claselor a V a, a VI-a și a VII-a. Cele trei ipoteze de cercetare au fost verificate, iar rezultatele permit să afirmăm că: preadolescenții care se află pe diferite trepte de școlarizare se diferențiază între ei în ceea ce privește formele agresivității; elevii claselor a V-a, a VI-a și a VII-a se diferențiază între ei în ceea ce privește stilurile de comunicare; există o relație între agresivitate și stilurile de comunicare la preadolescenți, în special o asociere legată de stilul nonasertiv.

Introducere

Comunicarea este un proces complex care a dus la dezvoltarea socială pe multiple planuri. Stilul de comunicare este definit ca ansamblul caracteristicilor verbale ale unei persoane în actul comunicării. Stil înseamnă modalități specifice de receptare a mesajului, modalități personale de interpretare a mesajelor; modalități specifice de exprimare a răspunsului, feedback. Stilul de comunicare este un indicator al modului în care o persoană structurează lumea relațiilor sociale. G.Pânișoară (2010) consideră că este importantă „combinația de stiluri adecvate în context, fără a se reduce la un singur stil”. Fiecare persoană are un stil unic de comunicare, învățat mai devreme sau mai târziu în viață [1].

Stilul nonasertiv se manifestă prin tendinţa de a se ascunde, de a fugi mai degrabă decât de a înfrunta oamenii.

Stilul agresiv de comunicare se manifestă prin tendinţa de a se impune cu orice preţ, de a fi mereu în faţă, chiar cu preţul lezării şi supărării altor persoane, de a avea ultimul cuvânt. Pentru a domina, orice mijloc pare a fi utilizabil – contrazicerea, umilirea, înfricoşarea, compromiterea celorlalţi, răzbunarea, atitudinile şi comportamentele şocante.

Stilul manipulator – preferinţa pentru un rol de culise, tendinţa de a aştepta clipa prielnică pentru a ieşi la lumină şi a se pune în valoare, tendinţa de a căuta intenţii ascunse în spatele oricăror afirmaţii ale celorlalţi.

Stilul asertiv de comunicare – capacitatea de autoafirmare, de exprimare onestă, directă şi clară a opiniilor şi a drepturilor proprii fără agresivitate şi fără a-i leza pe ceilalţi; capacitatea de a urmări propriile interese fără a încălca nevoilor celorlalţi. 

Articol complet

Conținutul complet
al acestui articol
poate fi parcurs
accesând
AICI.