Amprenta relaționării cu MAMA are ecouri majore în toată existența noastră, încărcându-ne, ca FEMEI, atât cu bucuria, cât și cu responsabilitatea modelării, sub toate aspectele, unei noi ființe umane. Suntem produsul relaționării cu această incomparabilă figură de început și de continuitate: Mama, care, potrivit psihanalistului Donald Winnicott reprezintă de fapt mediul de formare și lumea întreagă a fiecăruia din noi.

Care ar fi „radiografia” firească a relatiei mamă – fiică adultă?
Linia roșie a acestei relaționări o reprezintă comunicarea eficientă și constructivă, dublată de permanenta negociere, de la egal la egal, în care două femei adulte, mamă și fiică, cu vieți separate – cu vise, nevoi și bucurii separate, sunt în măsură să-și gestioneze sincopele afective (nemulțumiri, frustrări etc), fără a distruge dragostea și respectul reciproc, reușind să acționeze unitar pentru funcționalitatea reală a relației. Aceasta este doar o mică parte a complexei relaționări mamă – fiică adultă.